Hipotensiunea arterială: cauze, simptome și opțiuni de tratament

Hipotensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială scăzută, apare atunci când valorile tensiunii arteriale sunt suficient de mici pentru a reduce fluxul sanguin către organele vitale, ceea ce poate duce la simptome precum amețeli sau chiar șoc în cazuri severe. Este important de menționat că o tensiune arterială scăzută, în absența simptomelor, nu este neapărat nesănătoasă.

Ce este hipotensiunea arterială?

Hipotensiunea arterială, cunoscută și sub denumirea de tensiune arterială scăzută, se referă la valori ale tensiunii arteriale mai mici decât cele considerate normale. În general, tensiunea arterială este exprimată prin două valori:

• Tensiunea sistolică: presiunea în artere în timpul contracției inimii.
• Tensiunea diastolică: presiunea în artere între bătăile inimii, când inima se relaxează.

Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt în jur de 120/80 mmHg. Hipotensiunea este definită, în mod obișnuit, ca având valori sub 90 mmHg pentru tensiunea sistolică și sub 60 mmHg pentru tensiunea diastolică.

Este important de menționat că, pentru unele persoane, tensiunea arterială scăzută nu provoacă simptome și nu necesită tratament. Cu toate acestea, în anumite situații, hipotensiunea poate indica probleme subiacente sau poate duce la simptome precum amețeli, leșin sau chiar șoc, în cazuri severe.

Tipuri de hipotensiune arterială:

1. Hipotensiunea ortostatică (posturală): apare atunci când o persoană se ridică brusc din poziția șezând sau culcată, ducând la o scădere temporară a tensiunii arteriale și la amețeli sau senzație de leșin.
2. Hipotensiunea postprandială: se manifestă prin scăderea tensiunii arteriale după masă, fiind mai frecventă la persoanele în vârstă.
3. Hipotensiunea mediată neural: apare după perioade lungi de stat în picioare și afectează în special tinerii, cauzând scăderea tensiunii arteriale și leșin.
4. Hipotensiunea severă legată de șoc: o scădere extremă a tensiunii arteriale, care poate pune viața în pericol, necesitând intervenție medicală de urgență.

Deși hipotensiunea arterială poate fi inofensivă pentru multe persoane, este esențial să recunoaștem simptomele și să înțelegem cauzele posibile pentru a asigura o stare de sănătate optimă.

Cauzele hipotensiunii arteriale

Hipotensiunea arterială, sau tensiunea arterială scăzută, poate fi rezultatul unor factori variabili, incluzând:

• Sarcina: Extinderea rapidă a sistemului circulator în timpul sarcinii poate duce la scăderea tensiunii arteriale.
• Probleme cardiace: Afecțiuni precum bradicardia, bolile valvelor cardiace, infarctul miocardic și insuficiența cardiacă pot împiedica inima să pompeze suficient sânge, determinând hipotensiune.
• Afecțiuni endocrine: Tulburări ale glandei tiroide, insuficiența suprarenală (boala Addison), hipoglicemia și, în unele cazuri, diabetul pot provoca tensiune arterială scăzută.
• Deshidratarea: Pierderea semnificativă de apă prin transpirație excesivă, vărsături sau diaree poate reduce volumul sanguin, ducând la hipotensiune.
• Pierderea de sânge: Hemorragii majore, cauzate de leziuni sau intervenții chirurgicale, pot scădea dramatic volumul sanguin și, implicit, tensiunea arterială.
• Infecții severe (sepsis): Infecțiile grave pot determina scăderea periculoasă a tensiunii arteriale, punând viața în pericol.
• Reacții alergice severe (anafilaxie): Anafilaxia poate provoca o scădere bruscă și semnificativă a tensiunii arteriale.
• Deficiențe nutriționale: Lipsa vitaminelor esențiale, precum B12 și acidul folic, poate împiedica producerea adecvată de globule roșii, conducând la hipotensiune.

Identificarea corectă a cauzei hipotensiunii este esențială pentru stabilirea unui plan de tratament adecvat și prevenirea complicațiilor asociate.

Simptomele hipotensiunii arteriale

Hipotensiunea arterială, sau tensiunea arterială scăzută, poate manifesta o varietate de simptome, în funcție de severitatea și rapiditatea cu care scade tensiunea. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

• Amețeli sau senzație de vertij: Acestea pot apărea în special la ridicarea bruscă din poziția șezând sau culcată.
• Leșin (sincopă): Scăderea bruscă a fluxului sanguin către creier poate duce la pierderea temporară a cunoștinței.
• Vedere încețoșată sau tulbure: Fluxul sanguin insuficient către ochi poate afecta claritatea vederii.
• Greață: Senzația de disconfort gastric poate fi asociată cu tensiunea arterială scăzută.
• Oboseală: Lipsa de energie și senzația de slăbiciune generală pot fi semne ale hipotensiunii.
• Lipsa de concentrare: Dificultatea de a se concentra sau de a gândi clar poate fi rezultatul fluxului sanguin redus către creier.

În cazuri severe, hipotensiunea poate duce la șoc, o afecțiune medicală gravă caracterizată prin:

• Confuzie, mai ales la persoanele în vârstă: Scăderea perfuziei cerebrale poate afecta funcțiile cognitive.
• Piele rece, palidă și umedă: Vasoconstricția periferică și fluxul sanguin redus pot provoca aceste simptome.
• Respirație rapidă și superficială: Organismul încearcă să compenseze lipsa de oxigen prin creșterea frecvenței respiratorii.
• Puls slab și rapid: Inima bate mai repede pentru a încerca să mențină perfuzia organelor vitale.

Este esențial ca persoanele care experimentează aceste simptome să consulte un medic pentru evaluare și management adecvat.

Tipuri de hipotensiune arterială

Există mai multe forme de hipotensiune, printre care:

• Hipotensiunea ortostatică (posturală): Scăderea tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, care poate provoca amețeli sau leșin.
• Hipotensiunea postprandială: Scăderea tensiunii arteriale după masă, mai frecventă la persoanele în vârstă.
• Hipotensiunea mediată neural: Apare după perioade lungi de stat în picioare, afectând în special tinerii.
• Hipotensiunea severă legată de șoc: Scăderea extremă a tensiunii arteriale, care poate pune viața în pericol.

Diagnosticarea hipotensiunii arteriale

Pentru a diagnostica hipotensiunea și a identifica cauza subiacentă, medicul poate recomanda:

• Măsurarea tensiunii arteriale: Atât în poziție culcată, cât și în picioare, pentru a detecta hipotensiunea ortostatică.
• Teste de sânge: Pentru a verifica nivelurile de zahăr din sânge și funcția tiroidiană.
• Electrocardiogramă (ECG): Pentru a detecta anomalii ale ritmului cardiac.
• Ecocardiogramă: Pentru a evalua structura și funcția inimii.
• Testul de efort: Pentru a evalua răspunsul inimii la activitate fizică.

Tratamentul hipotensiunii arteriale

Tratamentul depinde de cauza subiacentă și de severitatea simptomelor. Opțiunile pot include:

• Creșterea aportului de sare: În anumite cazuri, medicul poate recomanda un aport mai mare de sare, dar acest lucru trebuie făcut cu precauție.
• Consumul adecvat de lichide: Pentru a preveni deshidratarea și a menține un volum sanguin adecvat.
• Purtarea ciorapilor compresivi: Pentru a reduce acumularea de sânge în picioare și a preveni hipotensiunea ortostatică.
• Medicamente: În cazuri severe, pot fi prescrise medicamente pentru a crește tensiunea arterială.

Prevenirea hipotensiunii arteriale

Pentru a preveni scăderea tensiunii arteriale, puteți:

• Evita schimbările bruște de poziție: Ridicați-vă lent din poziția culcat sau șezând.
• Mâncați mese mici și frecvente: Pentru a preveni hipotensiunea postprandială.
• Evita consumul excesiv de alcool