Diabetul zaharat – Ce este diabetul, simptome si cauze

Dacă aveți diabet, corpul dumneavoastră nu este capabil să proceseze și să utilizeze corect glucoza din alimentele pe care le consumați. Există diferite tipuri de diabet, fiecare cu cauze diferite, dar toate au problema comună : prea multă glucoză în sânge. Tratamentele includ medicamente și/sau insulina. Unele tipuri de diabet pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viață sănătos.

Ce este diabetul?
Care sunt diferitele tipuri de diabet?
Cine face diabet? Care sunt factorii de risc?
Simptomele si cauzele diabetului zaharat
Care sunt complicațiile diabetului?
Diagonsticul diabetului si depistarea acestuia
Urmarirea si tratamentul diabetului
Cum se tratează diabetul?
Cum prevenim aparitia diabetului

 

Ce este diabetul?

Diabetul apare atunci când corpul nostru nu este capabil să preia zahărul (glucoza) în celulele sale și să-l folosească pentru energie. Acest lucru are ca rezultat o acumulare de zahăr suplimentar în fluxul sanguin.
Diabetul slab controlat poate duce la consecințe grave, provocând leziuni la o gamă largă de organe și țesuturi ale corpului – inclusiv inima, rinichii, ochii și nervii.

De ce este ridicat nivelul de glucoză din sânge? Cum se întâmplă acest lucru?

Procesul de digestie include descompunerea alimentelor pe care le consumați în diferite surse de nutrienți. Când consumam carbohidrați (de exemplu, pâine, orez, paste), corpul nostru îi descompune în zahăr (glucoză). Când glucoza este în sânge, are nevoie de ajutor – o „cheie” – pentru a ajunge la destinația finală, unde este folosită, care se află în interiorul celulelor corpului (celulele alcătuiesc țesuturile și organele corpului). Acest ajutor sau „cheie” este insulina.

Ce este insulina?

Insulina este un hormon produs de pancreas, un organ situat în spatele stomacului.
Pancreasul eliberează insulină în sânge. Insulina acționează ca o „cheie” care deblochează „ușa” peretelui celular, ceea ce permite glucozei să intre în celulele corpului. Glucoza furnizează „combustibilul” sau energia de care țesuturile și organele au nevoie pentru a funcționa corect.

Dacă aveți diabet, inseamna ca:

Pancreasul nu produce insulină sau suficientă insulină.
Sau
Pancreasul produce insulina, dar celulele corpului nu raspund la aceasta si nu o pot folosi asa cum ar trebui in mod normal.
Dacă glucoza nu poate pătrunde în celulele corpului, aceasta rămâne în sânge și nivelul glucozei din sânge crește.

Care sunt diferitele tipuri de diabet?

Exista mai multe tipuri de diabet. Acestea sunt:

Diabetul de tip 1

Acest tip de diabet este o boală autoimună, ceea ce înseamnă că organismul se atacă singur. În acest caz, celulele producătoare de insulină din pancreas sunt distruse. Până la 10% dintre persoanele care sufera de diabet au tipul 1.

Diabetul tip 1 este de obicei diagnosticat la copii și la adulți tineri (dar se poate dezvolta la orice vârstă). In trecut era cunoscut sub numele de diabet „juvenil”. Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să ia insulină în fiecare zi. Acesta este motivul pentru care este numit și diabet insulino-dependent.

Diabet zaharat de tip 2

Cu acest tip de diabet, corpul fie nu produce suficientă insulină, fie celuleleacestuia nu răspund normal la insulină. Acesta este cel mai frecvent tip de diabet. Până la 95% dintre persoanele cu diabet zaharat au tipul 2. Apare de obicei la persoanele de vârstă mijlocie și în vârstă. Alte denumiri comune pentru diabetul de tip 2 sunt diabetul la adulți și diabetul rezistent la insulină.

Prediabet

Acest tip este stadiul înainte de diabetul de tip 2. Nivelurile de glucoză din sânge sunt mai mari decât cele normale, dar nu sunt suficient de ridicate pentru a fi diagnosticat oficial cu diabet de tip 2.

Diabetul gestațional

Acest tip se dezvoltă la unele femei în timpul sarcinii. Diabetul gestațional dispare de obicei după sarcină. Cu toate acestea, dacă aveți diabet gestațional, aveți un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață.

Tipurile mai puțin frecvente de diabet includ:

Sindroame de diabet monogenic:
Acestea sunt forme rare de diabet moștenit, reprezentând până la 4% din toate cazurile. Exemple sunt diabetul neonatal și diabetul cu debut la maturitate al tinerilor.

Diabet legat de fibroza chistică:
Aceasta este o formă de diabet specifică persoanelor cu această boală.

Diabet zaharat indus de medicamente sau substanțe chimice:
Exemple de acest tip apar după transplantul de organe, în urma tratamentului HIV/SIDA sau sunt asociate cu utilizarea de steroizi glucocorticoizi.

Diabetul insipid este o afecțiune rară distinctă care determină rinichii să producă o cantitate mare de urină.

Cât de frecvent este diabetul in randul populatiei?

Aproximativ 34,2 milioane de oameni de toate vârstele – aproximativ 1 din 10 – au diabet în SUA. Aproximativ 7,3 milioane de adulți cu vârsta de 18 ani și mai mult (aproximativ 1 din 5) nu știu că au diabet (puțin sub 3% din toți adulții din SUA). Numărul persoanelor care sunt diagnosticate cu diabet crește odată cu vârsta. Mai mult de 26% dintre adulții de 65 de ani și peste (aproximativ 1 din 4) au diabet.

Cine face diabet? Care sunt factorii de risc?

Factorii care cresc riscul de aparitie a diabetului diferă în funcție de tipul de diabet pe care îl dezvolta fiecare în cele din urmă.

Factorii de risc pentru diabetul de tip 1 includ:

• Aveți antecedente familiale (părinte sau frați) cu diabet de tip 1.
• Leziuni ale pancreasului (cum ar fi : infecție, tumoră, intervenție chirurgicală sau accident).
• Prezența autoanticorpilor (anticorpi care atacă în mod eronat țesuturile sau organele propriului corp).
• Stresul fizic (cum ar fi o intervenție chirurgicală sau o boală).
• Expunerea la boli cauzate de viruși.

Factorii de risc pentru prediabet și diabet de tip 2 includ:

• Antecedente familiale (părinte sau frați) care sufera de prediabet sau diabet de tip 2.
• Supraponderalitate/obezitate.
• Hipertensiune arterială.
• Colesterol HDL scăzut (colesterolul „bun”) și nivel ridicat de trigliceride.
• Lipsa activitatii fizice.
• Varsta de 45 de ani sau mai mult.
• Diabet gestațional sau nou-nascut care cântărește mai mult de 4 kilograme.
• Sindromul ovarului polichistic.
• Antecedente de boli de inimă sau accident vascular cerebral.
• Fumatul.

Factorii de risc pentru diabetul gestațional includ:

• Antecedente familiale (părinte sau frați) cu prediabet sau diabet de tip 2.
• Supraponderalitate/obezitate înainte de sarcină.
• Varsta peste 25 de ani.

Simptomele si cauzele diabetului zaharat

Care este cauza diabetului?

Cauza diabetului, indiferent de tipul acestuia, este datorata cantitatii ridicate de glucoză care circulă în sânge. Cu toate acestea, motivul pentru care nivelurile de glucoză din sânge sunt ridicate diferă în funcție de tipul de diabet.

Cauzele diabetului de tip 1

Aceasta este o boală a sistemului imunitar. Corpul atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas. Fără insulină care permite glucozei să intre în celulele din corp, glucoza se acumulează în sânge.
Genele pot juca, de asemenea, un rol la unii pacienți.
De asemenea, un virus poate declanșa atacul sistemului imunitar.

Cauza diabetului de tip 2 și a prediabetului

Celulele corpului nu permit insulinei să funcționeze așa cum ar trebui pentru a lăsa glucoza să intre în celulele sale. Celulele corpului devin rezistente la insulină. Pancreasul nu poate ține pasul și produce suficientă insulină pentru a depăși această rezistență. Nivelurile de glucoză cresc în sânge.

Cauzele aparitiei diabetului gestațional

Hormonii produși de placentă în timpul sarcinii determina ca celulele corpului să fie mai rezistente la insulină. Pancreasul nu poate produce suficientă insulină pentru a depăși această rezistență si astfel ramane prea multă glucoză în sânge.

 

Care sunt simptomele diabetului?

Simptomele diabetului includ:

• Sete crescută.
• Senzație de slăbiciune, oboseală.
• Vedere încețoșată.
• Amorțeală sau furnicături în mâini sau picioare.
• Răni sau tăieturi cu vindecare lentă.
• Pierdere în greutate neplanificată.
• Urinare frecventa.
• Infecții frecvente inexplicabile.
• Gură uscată.
• Alte simptomecare apar:

La femei:

– piele uscată și mâncărime și infecții frecvente cu drojdie sau infecții ale tractului urinar.

La bărbați:

– scăderea apetitului sexual, disfuncție erectilă, scăderea forței musculare.

Simptomele diabetului de tip 1 sunt:

– Simptomele se pot dezvolta rapid – peste câteva săptămâni sau luni. Simptomele încep când ești tânăr – în copilărie, adolescent sau adult. Simptomele suplimentare includ greață, vărsături sau dureri de stomac și infecții cu drojdie sau infecții ale tractului urinar.

Simptomele  diabetului de tip 2 și prediabetului:

– Este posibil să nu aveți deloc simptome sau să nu le observați, deoarece se dezvoltă lent pe parcursul mai multor ani. Simptomele încep de obicei să se dezvolte când ești adult, dar prediabetul și diabetul de tip 2 sunt în creștere la toate grupele de vârstă.

Simptomele diabetului gestațional:

– De obicei nu veți observa simptome. Obstetricianul dumneavoastră vă va testa pentru diabet gestațional între săptămânile 24 și 28 de sarcină.

Care sunt complicațiile diabetului?

Dacă nivelul glucozei din sânge rămâne ridicat pentru o perioadă lungă de timp, țesuturile și organele corpului pot fi grav afectate. Unele complicații pot pune viața în pericol în timp.

Complicațiile diabetului includ:

• Probleme cardiovasculare, inclusiv boala coronariană, dureri în piept, atac de cord, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, ateroscleroză (îngustarea arterelor).
• Leziuni ale nervilor (neuropatie) care provoacă amorțeală și furnicături care începe la degetele de la picioare sau de la mâini, apoi se răspândesc.
• Leziuni renale (nefropatie) care pot duce la insuficiență renală sau la necesitatea dializei sau transplantului.
• Leziuni oculare (retinopatie) care pot duce la orbire; cataractă, glaucom.
• Leziuni ale picioarelor, inclusiv leziuni ale nervilor, flux sanguin slab și vindecare slabă a tăieturilor și rănilor.
• Infecții ale pielii.
• Disfuncția erectilă.
• Pierderea auzului.
• Depresie.
• Demenţă.
• Probleme dentare.

Complicațiile diabetului gestațional:

– La mamă: Preeclampsie (tensiune arterială ridicată, exces de proteine ​​în urină, umflarea picioarelor/picioarelor), risc de diabet gestațional în timpul sarcinilor viitoare și risc de diabet mai târziu în viață.

– La nou-născut: greutate la naștere mai mare decât cea normală, glicemie scăzută (hipoglicemie), risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 în timp și deces la scurt timp după naștere.

 

Diagonsticul diabetului si depistarea acestuia

Cum este diagnosticat diabetul?

Diabetul este diagnosticat și gestionat prin verificarea nivelului de glucoză într-un test de sânge.
Există trei teste care vă pot măsura nivelul glicemiei: testul glicemiei a jeun, testul aleatoriu al glucozei și testul A1c (hemoglobina glicata).

Testul glicemiei a jeun:
– Acest test se face cel mai bine dimineața, după un post de opt ore (nimic de mâncat sau de băut, cu excepția unor înghițituri de apă).

Test aleatoriu al glucozei plasmatice:
– Acest test poate fi efectuat oricând, fără a fi nevoie de post.

Testul A1c:
– Acest test, numit și HbA1C sau testul hemoglobinei glicate, vă oferă nivelul mediu de glucoză din sânge în ultimele două până la trei luni. Acest test măsoară cantitatea de glucoză atașată de hemoglobină, proteina din celulele roșii din sânge care transportă oxigenul. Nu este nevoie de pauza alimentara inainte de acest test.

Testul de toleranță la glucoză orală:
– In acest test, nivelul glucozei din sânge este mai întâi măsurat după un post de peste noapte. Apoi se consuma o băutură cu zahăr. Nivelul de glucoză din sânge este apoi verificat la orele unu, doi și trei.

Analize pentru depistarea diabetului gestațional

Există două teste de glicemie in cazul in care sunteți gravidă. Cu un test de provocare a glucozei, se consuma un lichid cu zahăr și nivelul glucozei este verificat o oră mai târziu. Nu este nevoie de pauza alimentara înainte de acest test. Dacă acest test arată un nivel de glucoză mai mare decât normal (peste 140 ml/dL), va urma un test oral de toleranță la glucoză.

Analize pentru depistarea diabetului de tip 1

Dacă medicul va suspectează ca ati putea avea diabet de tip 1, se vor recolta și se vor analiza probe de sânge și urină. Sângele este verificat pentru autoanticorpi (un semn autoimun că organismul dumneavoastră se atacă). Urina este verificată pentru prezența cetonelor (un semn că organismul arde grăsimile ca sursă de energie). Aceste semne indică diabetul de tip 1.

Cine ar trebui sa isi faca analize pentru depistarea diabetului?

Dacă aveți simptome sau factori de risc pentru diabet, ar trebui să vă faceti analize specifice. Cu cât diabetul zaharat este depistat mai devreme, cu atât poate începe tratamentul mai devreme și complicațiile pot fi diminuate sau prevenite. Dacă un test de sânge determină că aveți prediabet, dumneavoastră și medicul  puteți discuta in vederea implementarii unor schimbări în stilul de viață (de exemplu, scădere în greutate, exerciții fizice, dietă sănătoasă) pentru a preveni sau a întârzia dezvoltarea diabetului de tip 2.

Sfaturi suplimentare de testare specifice bazate pe factori de risc:

Testarea pentru diagnosticul diabetului zaharat de tip 1

Testarea la copii și adulți tineri care au antecedente familiale de diabet. Mai rar, adulții în vârstă pot dezvolta și diabet de tip 1. Prin urmare, este importantă testarea la adulții care vin la spital și s-a constatat că suferă de cetoacidoză legată de diabet. Cetoacidoza este o complicație periculoasă care poate apărea la persoanele cu diabet zaharat de tip 1.

Testarea pentru diagnosticul diabetului de tip 2

Testarea adulților cu vârsta de 45 sau peste, cei între 19 și 44 de ani care sun supraponderali si sufera de obezitate și au unul sau mai mulți factori de risc, femei care au avut diabet gestațional, copii între 10 și 18 ani care au supraponderali/obezitate și au cel puțin doi factori de risc pentru diabetul de tip 2.

Testarea tuturor femeilor însărcinate care au avut un diagnostic de diabet, între săptămânile 24 și 28 de sarcină. Dacă aveți alți factori de risc pentru diabetul gestațional, medicul obstetrician vă poate testa mai devreme.

 

Urmarirea si tratamentul diabetului

Cum se gestionează diabetul?

Diabetul îți afectează întregul corp. Pentru a gestiona cel mai bine diabetul, va trebui să luați măsuri pentru a vă menține factorii de risc sub control și în limitele normale, inclusiv:
Menținerea nivelului de glucoză din sânge cât mai aproape de normal posibil, urmând un plan de dietă, luând medicamente prescrise și crescând nivelul de activitate.
Menținerea colesterolului din sânge (nivelurile HDL și LDL) și nivelul trigliceridelor cât mai aproape de limitele normale posibil.
Controlarea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială nu trebuie să fie peste 140/90 mmHg.

Luati masuri de gestionare a diabetului prin:
Implementarea un plan alimentar sănătos. Urmați o dietă mediteraneană (legume, cereale integrale, fasole, fructe, grăsimi sănătoase, săraca în zahăr. Aceste diete sunt bogate în nutriție și fibre și sărace în grăsimi și calorii. Consultați un nutritionist pentru a vă ajuta să înțelegeți nutriția și planificarea meselor.
Exercitii fizice regulate. Încercați să faceți exerciții fizice cel puțin 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii. Plimbați-vă, înotați sau găsiți o activitate care vă place.
Obținerea unei greutăți sănătoase. Colaborați cu echipa de asistență medicală pentru a dezvolta un plan de slăbire.
Prescrierea de medicamente și insulină si urmarirea îndeaproape a recomandărilor despre cum și când să le luați.
Monitorizarea glicemiei și a tensiunii arteriale la domiciliu.
Renunțarea la fumat (unde este cazul).
Detineti controlul în gestionarea diabetului dumneavoastră!

 

Cum îmi verific nivelul de glucoză din sânge? De ce este acest lucru important?

Verificarea nivelului de glucoză din sânge este importantă, deoarece rezultatele ajută la ghidarea deciziilor despre alimentatie, activitatea fizică și orice medicamente necesare și ajustări sau adaosuri de insulină.
Cel mai comun mod de a vă verifica nivelul de glucoză din sânge este cu un glucometru. Cu acest test, se inteapa partea laterală a degetului, picătura de sânge se aplica pe o bandă de testare, care se introduce în aparat și acesta va afișa nivelul de glucoză în acel moment.

Ce este monitorizarea continuă a glicemiei?

Progresele tehnologice ne-au oferit o altă modalitate de a monitoriza nivelul de glucoză. Monitorizarea continuă a glicemiei folosește un senzor mic introdus sub piele. Nu trebuie să se mai intepe degetul. În schimb, senzorul  măsoară glucoza și poate afișa rezultate oricând în timpul zilei sau nopții.

Care ar trebui să fie nivelul meu de glucoză din sânge?

Întrebați-vă medicul care ar trebui să fie nivelul de glucoză din sânge. Acesta poate avea un interval țintă specific pentru dvs. În general, totuși, majoritatea oamenilor încearcă să-și mențină nivelul de glucoză din sânge la urmatoarele  niveluri:
– Înainte de masă: între 80 și 130 mg/dL.
– La aproximativ două ore după începerea mesei: mai puțin de 180 mg/dL.

Ce se întâmplă dacă nivelul meu de glucoză din sânge este scăzut?

A avea un nivel de glucoză din sânge mai mic decât intervalul normal (de obicei sub 70 mg/dL) se numește hipoglicemie. Acesta este un semn al corpului că are nevoie de zahăr.

Simptomele pe care le puteți experimenta dacă aveți hipoglicemie includ:
– Stare de slăbiciune sau tremur.
– Piele umedă, transpirație.
– Bătăi rapide ale inimii.
– Ameţeală.
– Foame bruscă.
– Stare de confuzie.
– Aspect palid al pielii.
– Amorțeală în gură sau limbă.
– Iritabilitate, nervozitate.
– Instabilitate.
– Coșmaruri, vise urâte, somn agitat.
– Vedere încețoșată.
– Dureri de cap, convulsii.

S-ar putea ajunge la stare de lesin dacă hipoglicemia nu este gestionată corect.

Ce se întâmplă dacă nivelul meu de glucoză din sânge este ridicat?

Dacă aveți prea multă glucoză în sânge, aveți o afecțiune numită hiperglicemie.

Hiperglicemia este definită ca:
Un nivel de glucoză din sânge mai mare de 125 mg/dL în stare de post (nimic de mâncat sau de băut timp de cel puțin opt ore).

sau

Un nivel de glucoză din sânge mai mare de 180 mg/dL la una sau două ore după masă.

Cum se tratează diabetul?

Tratamentele pentru diabet depind de tipul Dumneavoastră de diabet, de cât de bine este controlat nivelul glicemiei și de celelalte condiții de sănătate existente.

Tratamentul diabetului zaharat de tip 1:
Dacă aveți acest tip, trebuie să luați insulină în fiecare zi. Pancreasul nu mai produce insulină.

 

Tratamentul diabetului zaharat de tip 2:
Dacă aveți acest tip de diabet, tratamentele pot include medicamente (atât pentru diabet, cât și pentru afecțiuni care sunt factori de risc pentru diabet), insulină și modificări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, alegerea alimentară sănătoasă și sporirea activitatilor fizice.

Tratamentul prediabetului:
Dacă ati fost diagnosticat cu prediabet, scopul este impiedicarea progresului catre o forma de diabet. Tratamentele sunt axate pe factori de risc tratabili, cum ar fi pierderea în greutate o dietă sănătoasă (cum ar fi dieta mediteraneană) și exercițiile fizice (cel puțin cinci zile pe săptămână timp de 30 de minute). Multe dintre strategiile folosite pentru prevenirea diabetului sunt aceleași cu cele recomandate pentru tratarea diabetului (vezi secțiunea de prevenire a acestui articol).

Tratamentul diabetului gestațional:
Daca aveți acest tip de diabet și nivelul de glucoză nu este prea mare, tratamentul Dumneavoastră inițial ar putea consta in modificarea dietei și axarea pe un program regulat de exerciții fizice. Dacă obiectivul țintă încă nu este îndeplinit sau nivelul de glucoză este foarte ridicat, medicul poate începe să administreze medicamente sau insulină.

Cum functioneaza medicamentele orale și insulina?

Stimulează pancreasul să producă și să elibereze mai multă insulină.
Încetinesc eliberarea de glucoză din ficat (glucoza suplimentară este stocată în ficat).
Blochează descompunerea carbohidraților în stomac sau intestine, astfel încât țesuturile să fie mai sensibile la (reacționează mai bine la) insulină.
Ajută la eliminarea glucozei din organism prin urinare crescută.
Clasele de medicamente pentru tratamentul diabetului includ:

Sulfoniluree: Aceste medicamente scad glicemia determinând pancreasul să elibereze mai multă insulină. Glinide (numite și meglitinide): Aceste medicamente scad glicemia, determinând pancreasul să elibereze mai multă insulină
Biguanide: Aceste medicamente reduc cantitatea de glucoză produsă de ficat. De asemenea, îmbunătățesc modul în care funcționează insulina în organism și încetinesc conversia carbohidraților în zahăr.
Inhibitori de alfa-glucozidază: Aceste medicamente scad glicemia prin întârzierea defalcării carbohidraților și prin reducerea absorbției glucozei în intestinul subțire.
Tiazolidindione: Aceste medicamente îmbunătățesc modul în care funcționează insulinei în organism, permițând unei cantitati mai mari de glucoză să intre în mușchi, grăsimi și ficat.
Analogi GLP-1:Aceste medicamente cresc eliberarea de insulină, reduc eliberarea de glucoză din ficat după mese și întârzie golirea alimentelor din stomac.
Inhibitori de DPP-4 (numiți și inhibitori de dipeptidil peptidază-4): Aceste medicamente ajută pancreasul să elibereze mai multă insulină după mese. De asemenea, scad cantitatea de glucoză eliberată de ficat.
Inhibitori SGLT2 (numiți și inhibitori ai cotransportatorului sodiu-glucoză 2): Aceste medicamente acționează asupra rinichilor pentru a elimina glucoza din organism prin urină.
Sechestranți ai acizilor biliari: Aceste medicamente scad nivelul colesterolului și al zahărului din sânge.

Ce medicamente cu insulină sunt aprobate pentru a trata diabetul?

Există multe tipuri de insulină pentru tratarea diabetului:
Insuline cu acțiune rapidă: Aceste insuline sunt luate cu 15 minute înainte de masă, ajung la maxim (când scade cel mai bine glicemia) la o oră și funcționează încă două până la patru ore.
Insuline cu acțiune scurtă: Aceste insuline durează aproximativ 30 de minute pana ajung în sânge, ating efectele maxime în două până la trei ore și durează timp de trei până la șase ore.
Insuline cu acțiune intermediară: Aceste insuline ajung în fluxul sanguin în două până la patru ore, ating vârful în patru până la 12 ore și funcționează până la 18 ore.
Insuline cu acțiune lungă: Aceste insuline funcționează pentru a vă menține stabilă glicemia pe tot parcursul zilei. De obicei, aceste insuline durează aproximativ 18 ore.

Cum se administreaza insulina? Câte moduri diferite de a lua insulină sunt?

Insulina este disponibilă în mai multe formate diferite. Medicul specialist impreuna cu pacientul decid care metodă de administrare este potrivită, în funcție de preferințe, stilul de viață si nevoile de insulină

Iată o scurtă trecere în revistă a tipurilor disponibile.

Administrarea cu ac si seringa:

Se introduce un ac într-un flacon de insulină,  se trage înapoi seringa și se umple acul cu doza adecvată de insulină. Insulina se injecteaza în burtă sau coapsă, fese sau braț – rotind punctele de injectare. Poate fi necesar să vă faceți una sau mai multe injecții pe zi pentru a vă menține nivelul țintă de glucoză din sânge.
Penuri cu insulină: Acest dispozitiv arată ca un stilou injector (pen) cu capac. Ele se livreaza pre-umplute cu insulină sau cu cartușe de insulină care sunt introduse și înlocuite după utilizare.
Pompa de insulină: Pompele de insulină sunt dispozitive mici, computerizate, de dimensiunea unui telefon mobil mic pe care îl porți la curea, în buzunar sau sub haine. Acestea furnizează insulină cu acțiune rapidă 24 de ore pe zi printr-un tub flexibil mic numit canulă. Canula se introduce sub piele folosind un ac. Acul este apoi îndepărtat lăsând doar tubul flexibil sub piele. Înlocuiți canula la fiecare două-trei zile.
Pancreas artificial (numit și sistem de administrare a insulinei în buclă închisă): Acest sistem folosește o pompă de insulină conectată la un monitor continuu al glucozei. Monitorul vă verifică nivelul de glucoză din sânge la fiecare cinci minute, apoi pompa furnizează doza necesară de insulină.
Port de injectare a insulinei: Această metodă de livrare implică plasarea unui tub scurt în țesutul de sub piele. Portul este ținut în poziție cu un plasture adeziv. Se utilizeaza un ac și o seringă sau un stilou injector pentru insulină și se  injecteaza insulina prin acest port. Portul este schimbat la fiecare câteva zile. Portul oferă un singur loc pentru injectare în loc să fie nevoie să rotiți locurile de injectare.
Injector cu jet de insulina: Aceasta este o metodă de livrare fără ac care utilizează presiune înaltă pentru a trimite un spray fin de insulină prin piele.

Cum prevenim aparitia diabetului

Pot fi prevenite prediabetul, diabetul de tip 2 și diabetul gestațional?

Deși factorii de risc pentru diabet, cum ar fi istoricul familial și rasa, nu pot fi modificați, există și alți factori de risc asupra cărora putem avea un anumit control. Adoptarea unora dintre obiceiurile de viață sănătoase enumerate mai jos poate îmbunătăți acești factori de risc modificabili și poate ajuta la scăderea șanselor de a face diabet:

Alegeti o dietă sănătoasă, cum ar fi dieta mediteraneană. Păstrați un jurnal alimentar, cu numărul de calorii din tot ceea ce mâncați. Tăierea a 250 de calorii pe zi din alimentele cosnumate vă poate ajuta să pierdeți jumătate de kilogram pe săptămână.
Faceti sport!  Propuneti-va un minim t de 30 de minute pe zi de activitate fizica, cel puțin cinci zile pe săptămână. Începeți încet și lucrați până atingeti acest obiectiv sau împărțiți aceste minute în segmente mai realizabile de 10 minute. Mersul pe jos este un exercițiu grozav.
Reduceți nivelul de stres. Aplicati tehnici de relaxare, exerciții de respirație profundă, meditație atentă, yoga și alte strategii utile.
Limitați consumul de alcool. Bărbații nu trebuie să bea mai mult de două băuturi alcoolice pe zi; femeile nu ar trebui să bea mai mult de unul.
Dormiți o cantitate suficienta de ore (de obicei de 7 până la 9 ore).
Renunțati la fumat.
Luați medicamente – pentru a gestiona factorii de risc existenți pentru boli de inimă (de exemplu, hipertensiune arterială, colesterol) sau pentru a reduce riscul de a dezvolta diabet de tip 2 – conform instrucțiunilor medicului specialist.
Poate fi prevenit diabetul de tip 1?

Nu. Diabetul de tip 1 este o boală autoimună, in care corpul tău se atacă singur. Oamenii de știință nu sunt siguri de ce se intampla acest fenomen, putanf fi implicați și alți factori, cum ar fi modificările genetice.

Pot fi prevenite complicațiile pe termen lung ale diabetului?

Complicațiile cronice sunt responsabile pentru majoritatea bolilor și deceselor asociate cu diabetul. Complicațiile cronice apar de obicei după câțiva ani de creștere a glicemiei (hiperglicemie). Deoarece pacienții cu diabet zaharat de tip 2 pot avea glicemie crescuta timp de câțiva ani înainte de a fi diagnosticați, acești pacienți pot avea semne de complicații în momentul diagnosticării.

La ce să mă aștept dacă am fost diagnosticat cu diabet?

Dacă aveți diabet, cel mai important lucru pe care îl puteți face este să vă mențineți nivelul de glucoză din sânge în intervalul țintă recomandat de medicul specialist

Consumul de alimente cu zahăr cauzează diabet?

Zahărul în sine nu provoacă în mod direct diabet. Consumul de alimente bogate în zahăr poate duce la creșterea în greutate, care este un factor de risc pentru dezvoltarea diabetului. Consumul de mai mult zahăr decât este recomandat – Asociația Americană a Inimii recomandă nu mai mult de șase lingurițe pe zi (25 de grame) pentru femei și nouă lingurițe (36 de grame) pentru bărbați – duce dăunarea sănătății, pe lângă creșterea în greutate.

Aceste efecte negative sunt factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat sau pot agrava complicațiile.

Creșterea în greutate poate:
– Crește tensiunea arterială, nivelul colesterolului și al trigliceridelor.
– Crește riscul de boli cardiovasculare.
– Provoca acumularea de grăsime în ficat.
– Cauza carii dentare.