Boala arterială coronariană

Boala coronariană (BAC), cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică (CI) este o afecțiune care afectează arterele coronare ce furnizează sânge către inima. Avand BAC, acumularea plăcii îngustează sau blochează una sau mai multe dintre arterele coronare. Disconfortul toracic (angina) este cel mai frecvent simptom. BAC poate duce la un atac de cord sau alte complicații cum ar fi aritmia sau insuficiența cardiacă.

Ce este boala arteriala coronariană?

Boala coronariană(BAC) reprezinta îngustarea sau blocarea  arterelor coronare, de obicei din cauza formării plăcii. Arterele coronare furnizează sânge bogat în oxigen către inima si acumularea de plăci în aceste artere limitează cantitatea de sânge care poate ajunge la inima.
Chiar daca suferiti de BAC, este posibil să nu observați nimic în neregulă până in momentul in care placa acumulata declanșează un cheag de sânge. Cheagul de sânge este ca o barieră de beton în mijlocul drumului. Traficul se opreste. În mod similar, sângele nu poate ajunge la inima ta și acest lucru provoacă un atac de cord.
Este posibil să aveți BAC de mulți ani și să nu aveți niciun simptom până când aveți un atac de cord. De aceea BAC este denumita si „ucigașul tăcut”.

Forme ale bolii arteriale coronariane

Există două forme principale ale bolii coronariene:

Boala cardiacă ischemică stabilă: aceasta este forma cronică. Arterele coronare se îngustează treptat de-a lungul mai multor ani. În timp, inima primește mai puțin sânge bogat în oxigen. Este posibil să simțiți unele simptome, dar puteți trăi cu această afecțiune zi de zi.

Sindromul coronarian acut: Aceasta este forma bruscă care reprezintă o urgență medicală. Placa din artera coronariană se rupe brusc și formează un cheag de sânge care blochează fluxul de sânge către inimă. Acest blocaj brusc provoacă un atac de cord.

Pe cine afectează boala coronariană?

Boala coronariană este principala cauză de deces în SUA și în întreaga lume. Acest lucru este valabil pentru bărbați, precum și pentru femei.
În S.U.A., boala coronariană afectează aproape 1 din 10 persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 80 de ani. Aproximativ 1 din 5 decese din cauza bolii coronariene apar la persoanele sub 65 de ani.

Cum afectează boala coronariană corpul?

Principala complicație a bolii coronariene este atacul de cord. Aceasta reprezinta o urgență medicală care poate fi fatală. Mușchiul inimii începe să moară pentru că nu primește suficient sânge.
De-a lungul anilor,BAC vă poate slăbi, de asemenea, inima și duce la complicații, inclusiv:

• Aritmii (cum ar fi fibrilația atrială).
• Stop cardiac.
• Șoc cardiogen.
• Insuficienta cardiaca.

Care sunt simptomele bolii arteriale coronariene?

Este posibil să nu aveți simptome de boală coronariană pentru o lungă perioadă de timp. BAC este o afecțiune cronică. Acumularea plăcii durează mulți ani, chiar zeci de ani. Dar pe măsură ce arterele se îngustează, este posibil să observați simptome ușoare. Aceste simptome indică faptul ca inima pompează mai greu pentru a furniza sânge bogat în oxigen către corpul tău.

Simptomele cronice ale BAC includ:

• Angina pectorală stabilă: acesta este cel mai frecvent simptom. Angina pectorală stabilă este durerea sau disconfortul toracic temporar care vine și pleacă într-un model previzibil. De obicei, se observa în timpul activității fizice sau a unui stres emoțional. Dispare atunci când vă odihniți sau luați nitroglicerină (medicament care tratează angina).
• Dificultăți de respirație (dispnee): Unii oameni simt dificultăți de respirație în timpul activității fizice ușoare.

Uneori, primul simptom al BAC este un atac de cord. Simptomele unui atac de cord includ:

• Durere în piept sau disconfort (angina pectorală). Angina poate varia de la disconfort ușor până la durere severă. Se poate simți ca greutate, strângere, presiune, durere, arsură, amorțeală sau o durere surdă. Disconfortul se poate extinde la umăr, braț, gât, spate sau maxilar.
• Dificultăți de respirație
• Senzație de amețeală 
• Palpitații cardiace.
• Senzație de oboseală.
• Greață, disconfort la stomac sau vărsături. Acest lucru se poate simți ca o indigestie.
• Slăbiciune.

Femeile au mai multe șanse de a avea simptome suplimentare, atipice, care includ:

• Dificultăți de respirație, oboseală și insomnie care au început înainte de atacul de cord.
• Dureri în spate, umeri, gât, brațe sau burtă.
• Senzație de căldură

Ce cauzează boala arteriala coronariană?

Ateroscleroza provoacă boala arteriala coronariană. Ateroscleroza este acumularea treptată a plăcii în arterele din corpul dumneavoastră. Când placa afectează fluxul de sânge în arterele coronare, aveți boală coronariană.
Placa constă din colesterol, deșeuri, calciu și fibrină (o substanță care ajută la coagularea sângelui). Pe măsură ce placa continuă să se adune de-a lungul pereților arterelor, acestea devin înguste și rigide.
Placa poate bloca sau deteriora arterele, ceea ce limitează sau oprește fluxul de sânge către o anumită parte a corpului. Când placa se acumulează în arterele coronare, mușchiul inimii nu poate primi suficient sânge. Deci, inima ta nu poate obține oxigenul și nutrienții de care are nevoie pentru a funcționa corect. Această afecțiune se numește ischemie miocardică. Conduce la disconfort toracic (angina pectorală) și vă expune la riscul unui atac de cord.

Persoanele care au acumulare de placă în arterele coronare au adesea acumulare în altă parte a corpului lor. Acest lucru poate duce la afecțiuni precum boala arterei carotide și boala arterelor periferice.

Care sunt factorii de risc pentru boala coronariană?

Există mulți factori de risc pentru boala coronariană, unii care nu pot fi controlati. Pe alții ii puteți controla prin modificarea stilului de viață sau luând medicamente. Discutați intotdeauna cu medicul specialist despre factorii de risc enumerați mai jos și despre cum îi puteți gestiona.

Factori de risc pe care nu îi puteți controla (factori de risc nemodificabili):

• Vârsta: Pe măsură ce îmbătrâniti, riscul pentru aparitia BAC crește. Bărbații se confruntă cu un risc mai mare după vârsta de 45 de ani. Femeile se confruntă cu un risc mai mare după vârsta de 55 de ani.
• Istoric familial: aveți un risc mai mare dacă membrii familiei dumneavoastră biologice au boli de inimă. Este deosebit de important să aflați dacă au boli de inimă premature. Aceasta înseamnă că au fost diagnosticați la o vârstă fragedă (tată sau frate înainte de 55 de ani, mama sau soră înainte de 65 de ani).

Factorii stilului de viață care vă cresc riscul:

• Dietă bogată în grăsimi saturate sau carbohidrați rafinați.
• Lipsa activității fizice.
• Privarea de somn.
• Fumatul, vapatul sau alt consum de tutun.

Afecțiuni cardiovasculare care vă cresc riscul aparitiei BAC:

• Ateroscleroza.
• Tensiune arterială crescută.
• Colesterol LDL („rău”) ridicat.
• Trigliceride mari (hipertrigliceridemie).

Alte afecțiuni medicale care vă cresc riscul:

• Anemie.
• Boli autoimune, inclusiv lupusul și artrita reumatoidă.
• Boala cronică de rinichi.
• Diabet.
• HIV/SIDA.
• Sindromul metabolic.
• Excesul de greutate/obezitate.
• Tulburări de somn precum apneea în somn.

Factorii de risc care afectează femeile:

• Menopauza precoce (înainte de 40 de ani).
• Endometrioza.
• Antecedente de diabet gestațional, eclampsie sau preeclampsie.
• Utilizarea contraceptivelor hormonale.

Cum este diagnosticată boala coronariană?

Medicul specialist diagnosticheaza boala coronariană printr-un examen fizic și testare.

În timpul examenului fizic, medicul va:

• Măsoara tensiunea arterială.
• Ascultă inima cu un stetoscop.
• Întreaba ce simptome aveți și de cât timp le aveți.
• Intreaba despre istoricul dumneavoastră medical.
• Întreaba  despre stilul tău de viață.
• Întreaba  despre istoricul medical al familiei tale, despre bolile de inimă în rândul părinților și fraților tăi biologici.

Toate aceste informații vă vor ajuta medicul să vă determine riscul de boli de inimă.

Teste si analize care ajută la diagnosticarea bolii coronariene

Medicul  vă poate recomanda, de asemenea, unul sau mai multe teste pentru a vă evalua funcția inimii și pentru a diagnostica BAC. Acestea includ:

Analize  de sânge: Verificați dacă există valori care vă dăunează arterelor sau vă cresc riscul de BAC.

Cateterismul cardiac: introducerea unor tuburi în arterele coronare pentru a evalua sau confirma BAC. Acest test este standardul de aur pentru diagnosticarea BAC.

Angiografia coronariană prin tomografie computerizată (CT): utilizează CT și colorant de contrast pentru a vizualiza imagini 3D ale inimii dumneavoastră în timp ce se mișcă. Detectarea blocajele arterelor coronare.

Scanarea calciului coronarian: Măsurarea cantitatii de calciu din pereții arterelor coronare (un semn de ateroscleroză). Acest lucru nu determină dacă aveți blocaje semnificative, dar ajută la determinarea riscului dumneavoastră pentru BAC.

Ecocardiograma (eco): folosește undele sonore pentru a evalua structura și funcția inimii.

Electrocardiograma (EKG/ECG): Înregistrează activitatea electrică a inimii. Poate detecta atacurile de cord vechi sau actuale, ischemia și problemele de ritm cardiac.

Test de stres pentru efort: se verifică modul în care inima ta răspunde atunci când lucrează foarte mult. Poate detecta angina și blocajele arterelor coronare.

Care este tratamentul bolii arteriale coronariene?

Tratamentul pentru BAC include adesea modificări ale stilului de viață, managementul factorilor de risc și administrarea de medicamente. Unii oameni pot beneficia, de asemenea, de o procedură sau o intervenție chirurgicală.

Schimbări ale stilului de viață

Schimbările stilului de viață joacă un rol important în gestionarea BAC. Astfel de modificări includ:

• Renuntarea la fumat si la alte produse din tutun
• Abordarea unei  diete sănătoase pentru inimă, săracă în sodiu, grăsimi saturate, grăsimi trans și zahăr. S-a dovedit că dieta mediteraneană reduce riscul unui atac de cord sau un accident vascular cerebral.
• Exerciții fizice: propuneti-va 30 de minute de mers pe jos cinci zile pe săptămână sau găsiti alte activități fizice care va plac.
• Limitați consumul de alcool.

Managementul factorilor de risc

Gestionarea factorilor de risc pentru BAC poate ajuta la încetinirea progresiei bolii. 

Proceduri și intervenții chirurgicale

Unii oameni au nevoie de o procedură sau o intervenție chirurgicală pentru a gestiona boala coronariană, inclusiv:

Intervenție coronariană percutanată sau angioplastia coronariană este o procedura minim invaziva, prin intermediul careia medicul foloseste un mic balon pentru a redeschide artera blocată și pentru a ajuta sângele să circule mai bine prin ea. De asemenea, se poate introduce un stent pentru a vă ajuta artera să rămână deschisă.

Grefa de bypass coronarian : Această intervenție chirurgicală creează o nouă cale prin care sângele dumneavoastră să curgă în jurul blocajelor. Acest „ocol” restabilește fluxul de sânge către inima ta. Aceasta procedura ajută persoanele care au blocaje severe în mai multe artere coronare.

Cum pot preveni boala arteriala coronariană?

Nu puteți preveni întotdeauna boala coronariană, insa puteți sa gestionati anumiti factori pentru a vă reduce riscul. 

• Renuntati la fumat și la orice consum de tutun. Renunțarea la o substanță care dă dependență nu este ușoara și nu este doar o chestiune de voință. De aceea, este important să vă conectați cu resurse și grupuri de sprijin care vă pot ajuta. 
• Alegeti o dietă sănătoasă pentru inimă. Aceasta înseamnă evitarea alimentelor bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans, sodiu și zahăr. Înseamnă, de asemenea, limitarea carbohidraților rafinați (cum ar fi pâinea albă și pastele). Înlocuiți astfel de alimente cu cereale integrale (cum ar fi pâinea de grâu și orezul brun). De asemenea, este important să aflați cum va  afectează nutriția nivelul colesterolului.
• Dormiti suficient. Majoritatea adulților au nevoie de șapte până la nouă ore de somn de calitate pe noapte. Dar mulți oameni ar putea considera acest obiectiv dificil, dacă nu imposibil. Programul de lucru, viata de familie și alte obligații vă pot împiedica să vă odihniți suficient.
• Păstrați o greutate sănătoasă. Evitati dietele pe termen scurt, care sunt foarte restrictive. În schimb, adoptați schimbări ale stilului de viață care sunt rezonabile pentru a ține pasul pentru o lungă perioadă de timp.
• Aflați daca sunteti in categoria de risc pentru boli de inimă. Vizitați medicul specialist pentru un screening de risc începând cu vârsta de 20 de ani (sau mai devreme dacă vi se recomandă). Medicul specialist va efectua câteva măsurători de bază, cum ar fi tensiunea arterială și IMC. 
• Limitați consumul de alcool. Consumul ridicat de alcool vă poate dăuna inimii. 

Bărbații  ar trebui să consume nu mai mult de două băuturi pe zi. Femeile ar trebui să își limiteze consumul la o băutură pe zi. 

• Faceti mai multa miscare. Este important să încercați să faceți exerciții fizice timp de 150 de minute pe săptămână (de exemplu, plimbări de 30 de minute în cinci zile pe săptămână). Cu cât te miști mai mult, cu atât mai bine pentru inima ta. 
• Țineți pasul cu medicamentele recomandate. Medicamentele sunt esențiale pentru reducerea riscului de BAC și prevenirea atacurilor de cord dacă ați fost deja diagnosticat cu aceasta boala. Multe dintre aceste medicamente sunt prescrise pe tot parcursul vieții. 

Boala coronariană poate fi vindecată?

Boala coronariană nu poate fi vindecată. Dar vă puteți gestiona starea și puteti preveni să se veti aveaî sanse si mai mari de a trăi o viață lungă și sănătoasă.

Cum să am grijă de mine dacă am boală coronariană?

Cel mai important lucru pe care îl poți face este să respectati planul de tratament. Acesta poate include modificări ale stilului de viață și medicamente. De asemenea, poate implica o procedură sau o intervenție chirurgicală și recuperarea necesară ulterior.

Grija si intrebarile care apar dupa diagnosticul cu BAC nu ar trebui să vă consume viața de zi cu zi. Puteți încă să prosperați și să trăiți o viață activă și fericită în timp ce aveți boli de inimă. Dacă diagnosticul vă afectează sănătatea mintală, discutați cu un psiholog. Găsiți un grup de sprijin unde puteți întâlni oameni care vă împărtășesc preocupările. BAC este un diagnostic care schimbă viața. Este în regulă să va alocati timp procesării tuturor informatiilor și să descoperiti cum să va simțiti mai bine atât fizic, cât și emoțional.