Ce este apneea în somn: cauze și tratament

Sindromul de apnee în somn este o tulburare a somnului ce poate duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi hipertensiune arterială și probleme cardiace, dacă nu este tratată. Apneea în somn netratată face ca respirația să se oprească în mod repetat în timpul somnului, provocând sforăit puternic și oboseală în timpul zilei, chiar și dupa o noapte de somn plină.

Ce este apneea în somn?
Tipurile de apnee in somn
Cine dezvolta sindromul apneei în somn?
Ce se întâmplă când încetezi să respiri?
Ce cauzează apneea în somn?
Care sunt simptomele apneei în somn?
Cum este diagnosticată apneea în somn?
Care sunt tratamentele pentru apneea în somn?
Care sunt efectele apneei în somn?

Apneea în somn poate afecta pe oricine, dar cel mai adesea pe bărbații în vârstă, care sunt supraponderali.

Ce este apneea în somn?

Apneea în somn este o tulburare gravă a somnului care apare atunci când respirația unei persoane este întreruptă în timpul somnului. Persoanele cu apnee în somn netratată încetează să respire în mod repetat în timpul somnului, uneori de sute de ori în timpul nopții.

Dacă nu este tratată, apneea în somn poate provoca o serie de probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială (tensiune arterială crescută), accident vascular cerebral, cardiomiopatie (mărirea țesutului muscular al inimii), insuficiență cardiacă, diabet și atacuri de cord.
Apneea de somn netratată poate fi, de asemenea, responsabilă pentru deficiențe de muncă, accidente de muncă și accidente de mașină, precum și performanțe insuficiente la școală la copii și adolescenți.

Există două tipuri de apnee în somn, obstructivă și centrală:

Apneea in somn obstructiva este cea mai frecventă dintre cele două.
Apneea obstructivă în somn apare sub forma unor episoade repetitive de blocare totală sau parțială a căilor aeriene superioare în timpul somnului.
În timpul unui episod de apnee, diafragma și mușchii pieptului lucrează mai mult pe măsură ce presiunea crește pentru a deschide căile respiratorii. Respirația se reia de obicei cu o gâfâitură puternică sau o smucitură a corpului. Aceste episoade pot interfera cu un somn sănătos, pot reduce fluxul de oxigen către organele vitale și pot cauza neregularități ale ritmului cardiac.
În apneea in somn centrală, căile respiratorii nu sunt blocate, dar creierul nu reușește să semnalizeze mușchilor să respire din cauza instabilității centrului de control respirator. Apneea centrală este legată de funcția sistemului nervos central.

Cine dezvolta sindromul apneei în somn?

Apneea în somn apare la aproximativ 25% dintre bărbați și la aproape 10% dintre femei. Apneea în somn poate afecta oamenii de toate vârstele, inclusiv bebelușii și copiii și în special persoanele cu vârsta peste 50 de ani și cei supraponderali.

Anumite trăsături fizice și caracteristici clinice sunt frecvente la pacienții cu apnee obstructivă în somn. Acestea includ greutatea excesivă, gâtul mare și anomaliile structurale care reduc diametrul căilor respiratorii superioare, cum ar fi obstrucția nazală, un palat moale care atârnă jos, amigdalele mărite sau un maxilar mic.

Ce se întâmplă când încetezi să respiri?

Când încetați să respirați, ritmul cardiac tinde să scadă, cu cât corpul este lipsit de oxigen. Apoi, reflexele involuntare te fac să tresari treaz la sfârșitul acelei perioade în care nu respiri. Când se întâmplă acest lucru, ritmul cardiac tinde să se accelereze rapid și tensiunea arterială crește.

Acestea sunt schimbări care au loc în mod acut atunci când încetezi să respiri. Cu toate acestea, corpul începe să experimenteze efecte cronice dacă aveți apnee frecventă. Datele sugerează un risc crescut, în special atunci când încetați să respirați de aproximativ 30 de ori sau mai mult pe oră.
De exemplu, tensiunea arterială tinde să crească, pereții inimii se îngroașă din cauza volumului de muncă crescut și structura inimii se modifică. Tinde să devină mai rigid și mai puțin flexibil, deoarece există mai multe celule fibroase care cresc între celulele musculare.
Toate aceste lucruri cresc riscul de a avea fie aritmii atriale, fie ventriculare. De asemenea, tind să reducă funcția inimii, astfel încât aceasta să fie mai puțin eficientă la pomparea sângelui.

Ce cauzează apneea în somn?

Apneea în somn obstructivă este cauzată de blocarea căilor respiratorii, de obicei atunci cand musculatura gâtului şi a limbii se relaxează excesiv.
Apneea in somn centrală este de obicei observată la pacienții cu disfuncție a sistemului nervos central, cum ar fi în urma unui accident vascular cerebral sau la pacienții cu boli neuromusculare, precum scleroza laterală amiotrofică (SLA, boala Lou Gehrig). De asemenea, este frecventă la pacienții cu insuficiență cardiacă și alte forme de boli cardiace, renale sau pulmonare.

Care sunt simptomele apneei în somn?

Adesea, primele semne de SAS sunt recunoscute nu de pacient, ci de partenerul de pat. Mulți dintre cei afectați nu au probleme de somn. Cele mai frecvente semne și simptome includ:

• Sforăit.
• Somnolență sau oboseală în timpul zilei.
• Neliniște în timpul somnului, treziri frecvente pe timp de noapte.
• Treziri bruște cu senzație de gâfâit sau sufocare.
• Gură uscată sau durere în gât la trezire.
• Tulburări cognitive, cum ar fi probleme de concentrare, uitare sau iritabilitate.
• Tulburări ale dispoziției (depresie sau anxietate).
• Transpirații nocturne.
• Urinări frecvente pe timp de noapte.
• Disfuncție sexuală.
• Dureri de cap.

Persoanele cu apnee centrală în somn raportează mai des treziri recurente sau insomnie, deși pot avea, de asemenea, o senzație de sufocare sau de gâfâit la trezire.
Simptomele la copii pot să nu fie la fel de evidente și includ:

• Performanță școlară slabă.
• Lenevie sau somnolență, adesea interpretată greșit ca lene în sala de clasă.
• Dificultate la respirație și la înghițire pe gură în timpul zilei.
• Mișcarea spre interior a cutiei toracice la inhalare.
• Poziții neobișnuite de dormit, cum ar fi dormitul pe mâini și genunchi sau cu gâtul hiperextins.
• Transpirație excesivă noaptea.
• Tulburări de învățare și comportament (hiperactivitate, deficit de atenție).
• Urinare in somn.

Cum este diagnosticată apneea în somn?

Dacă medicul dumneavoastră stabilește că aveți simptome care sugerează apneea în somn, vi se poate cere să faceți o evaluare a somnului cu un specialist în patologia somnului sau poate comanda un test de somn peste noapte pentru a evalua în mod obiectiv apneea în somn.

Testarea include un studiu de somn peste noapte numit polisomnografie (PSG). PSG se efectuează în general sub supraveghere medicală, într-un laborator de somn. Pacientul doarme conectat la numeroși senzori care monitorizează multiple activități fiziologice ale organismului.
În timpul testului, o varietate de funcții ale corpului, cum ar fi activitatea electrică a creierului, mișcările ochilor, activitatea musculară, ritmul cardiac, tiparele de respirație, fluxul de aer și nivelul de oxigen din sânge sunt înregistrate în timpul somnului. După finalizarea studiului, se calculează numărul de cazuri în care respirația este afectată în timpul somnului și se gradează severitatea apneei în somn.

Pentru adulți, uneori poate fi efectuat un test de somn la domiciliu. Acesta este un tip modificat de studiu al somnului care poate fi făcut în confortul casei. Înregistrează mai puține funcții ale corpului decât PSG, inclusiv fluxul de aer, efortul de respirație, nivelurile de oxigen din sânge și sforăitul pentru a confirma un diagnostic de apnee obstructivă în somn moderată până la severă.

Acest tip de test nu este adecvat pentru a fi utilizat ca instrument de screening pentru pacienții fără simptome. Nu este utilizat pentru pacienții cu probleme medicale semnificative (cum ar fi insuficiență cardiacă, boală cardiacă moderată până la severă, boli neuromusculare sau boală pulmonară moderată până la severă). De asemenea, nu este utilizat pentru pacienții care au alte tulburări de somn (cum ar fi apneea centrală în somn, sindromul picioarelor nelinistite, insomnie, tulburări de ritm circadian, parasomnii sau narcolepsie) în plus față de suspiciunea de apnee obstructivă în somn.

Care sunt tratamentele pentru apneea în somn?

Tratamente conservatoare: În cazurile ușoare de apnee obstructivă în somn, terapia conservatoare poate fi tot ceea ce este necesar.

Persoanele supraponderale pot beneficia de pierderea în greutate. Chiar și o pierdere în greutate de 10% poate reduce numărul de evenimente apneice pentru majoritatea pacienților. Cu toate acestea, pierderea în greutate poate fi dificil de realizat cu apneea in somn obstructivă netratată din cauza creșterii apetitului și modificărilor metabolismului care se pot întâmpla cu apneea obstructivă de somn.
Persoanele cu apnee obstructivă în somn ar trebui să evite consumul de alcool și anumite somnifere, careconduc la relaxarea excesiva a căilor respiratorii în timpul somnului și prelungesc perioadele de apnee.
La unii pacienți cu apnee obstructivă ușoară în somn, pauzele de respirație apar doar atunci când dorm pe spate. În astfel de cazuri, folosirea unei perne tip pană sau a altor dispozitive care îi ajută să doarmă într-o poziție laterală poate ajuta.

Persoanele cu probleme cu sinusurile sau congestie nazală ar trebui să folosească spray-uri nazale sau benzi de respirație pentru a reduce sforăitul și pentru a îmbunătăți fluxul de aer pentru o respirație mai confortabilă pe timp de noapte. Evitarea privării de somn este importantă pentru toți pacienții cu tulburări de somn.

Terapie mecanică: Terapia cu presiune pozitivă a căilor respiratorii (PAP) este tratamentul inițial preferat pentru majoritatea persoanelor cu apnee obstructivă în somn. Cu terapia PAP, pacienții poartă o mască peste nas și/sau gură. O suflantă de aer forțează ușor aerul prin nas și/sau gură. Presiunea aerului este reglată astfel încât să fie suficientă pentru a preveni prăbușirea țesuturilor căilor respiratorii superioare în timpul somnului. Terapia PAP previne închiderea căilor respiratorii în timpul utilizării, dar episoadele de apnee revin atunci când PAP este oprită sau dacă este utilizată necorespunzător. Există mai multe stiluri și tipuri de dispozitive de presiune pozitivă a căilor respiratorii, în funcție de nevoile specifice ale pacienților.

Stilurile și tipurile includ:

CPAP (Presiunea pozitivă continuă a căilor respiratorii) este cel mai utilizat dispozitiv PAP. Aparatul este setat la o singură presiune. Aparatul folosește o presiune minima de funcționare cât timp pacientul este treaz. În momentul în care pacientul adoarme și aparatul detectează o oprire de respirație, își crește presiunea în mod automat, până a reușit să depășească obstacolul.

Bi-Level PAP folosește o presiune în timpul inhalării (inspirație) și o presiune mai scăzută în timpul expirației (expirația). Auto CPAP sau Auto Bi-Level PAP utilizează o gamă de presiuni care se autoreglează în timpul utilizării, în funcție de cerințele de presiune detectate de mașină.

Servo-Ventilația adaptivă (ASV) este un tip de ventilație neinvazivă care este utilizat pentru pacienții cu apnee centrală în somn, care acționează pentru a menține căile respiratorii deschise și oferă o respirație obligatorie atunci când este necesar.

Dispozitive mandibulare: Acestea sunt dispozitive pentru pacienții cu apnee obstructivă în somn cu forma uşoară până la moderată. Pot fi realizate aparate dentare sau dispozitive mandibulare orale care ajută la prevenirea blocării gâtului și/sau la avansarea maxilarului inferior în față. Aceste dispozitive ajută la menținerea căilor respiratorii deschise în timpul somnului. Un specialist în somn și un stomatolog (cu experiență în aparate în acest scop) ar trebui să stabilească împreună dacă acest tratament este cel mai bun pentru dvs.

Stimulator al nervului hipoglos: Un stimulator este implantat sub piele pe partea dreaptă a pieptului cu electrozi tunelați sub piele până la nervul hipoglos din gât și la mușchii intercostali (între două coaste) din piept. Dispozitivul este pornit la culcare cu o telecomandă. Cu fiecare respirație, nervul hipoglos este stimulat, limba se deplasează înainte în afara căilor respiratorii și căile respiratorii sunt deschise.

Chirurgie: procedurile chirurgicale pot ajuta persoanele cu apnee obstructivă în somn și pe alții care sforăie, dar nu au apnee în somn. Printre numeroasele tipuri de intervenții chirurgicale efectuate se numără procedurile în ambulatoriu. Intervenția chirurgicală este destinată persoanelor care au țesut excesiv sau malformat care obstrucționează fluxul de aer prin nas sau gât, cum ar fi un sept nazal deviat, amigdalele mărite semnificativ sau maxilarul inferior mic, cu o supramușcătură care face gâtul să fie anormal de îngust. Aceste proceduri sunt de obicei efectuate după ce apneea în somn nu a răspuns la măsurile conservatoare și la un proces de CPAP.

Tipurile de intervenții chirurgicale includ:
Somnoplastia este o procedură minim invazivă care utilizează energia de radiofrecvență pentru a reduce țesutul moale din căile aeriene superioare.
Amigdalectomia este o procedură care îndepărtează țesutul amigdalar din spatele gâtului, care este o cauză frecventă de obstrucție la copiii cu apnee în somn.
Uvulopalatofaringoplastia (UPPP) este o procedură care îndepărtează țesutul moale din spatele gâtului și al palatului, mărind lățimea căilor respiratorii la deschiderea gâtului.
Chirurgia mandibulară/maxilară este o corecție chirurgicală a anumitor anomalii faciale sau obstrucții ale gâtului care contribuie la apneea obstructivă în somn. Aceasta este o procedură invazivă care este rezervată pacienților cu apnee obstructivă severă în somn cu anomalii ale capului și feței.
Chirurgia nazală include corectarea obstrucțiilor nazale, cum ar fi un sept deviat.

Care sunt efectele apneei în somn?

Dacă este lăsată netratată, apneea în somn poate duce la o serie de probleme de sănătate, inclusiv hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, aritmii, cardiomiopatie (mărirea țesutului muscular al inimii), insuficiență cardiacă, diabet, obezitate și atacuri de cord.

Este posibil ca apneea în somn să poată provoca aritmii și insuficiență cardiacă, deoarece dacă aveți apnee în somn, aveți tendința de a avea tensiune arterială mai mare. De fapt, apneea în somn apare la aproximativ 50% dintre persoanele cu insuficiență cardiacă sau fibrilație atrială.

Acest lucru se datorează faptului că apneea în somn poate provoca:

• Episoade repetate de scădere a oxigenului (ceea ce medicii numesc hipoxie).
• Modificări ale nivelului de dioxid de carbon.
• Efecte directe asupra inimii datorită modificărilor presiunii în piept.
• Niveluri crescute de markeri ai inflamației.

Având în vedere prevalența ridicată a apneei de somn în aritmiile cardiace și insuficiența cardiacă, experții recomandă să nu întârziați să solicitați sfatul medicului dumneavoastră.